Confesiunile ficatului

La început de decembrie, în corpul omului domnea o liniște ca într-o mănăstire la ora de meditație. Totul era cumpătat, calm, aproape zen. Mese mici, porții decente, nimic prăjit, nimic care să scoată scântei. Sistemul digestiv trăia o perioadă de vis, ceva ce ar fi pus și un yoghin pe gânduri.

Stomacul, întins ca pe șezlong:

- „Ahh… supică, legume, un măr… viață de lux! Aciditatea e la nivel de spa, contracțiile sunt ca un vals lent.”

Esofagul, serios ca un soldat la paradă:

- „Totul coboară civilizat. Nicio arsură, nicio dramă. Așa da!”

Ficatul, aproape cântând:

- „Regenerare, detoxifiere, pace… nici urmă de alcool. Așa să tot lucrezi!”

Duodenul, torcând ca o pisică mulțumită:

- „Conținut ușor, enzime relaxate… e raiul meu!”

Intestinul subțire, metodic:

- „Absorb nutrienți curați. Fibre! Vitamine! Ce vremuri glorioase!”

Intestinul gros, filozoful casei:

- „Ritmul e perfect. Bacteriile bune dansează un vals… în liniște, evident.”

Splina, de obicei timidă:

- „Imunitatea merge brici. Circulația e echilibrată. Ce să mai, sunt bine!”

Era o armonie rară, ca o pauză lungă înainte de furtună. Toate organele știau că vine decembrie cel adevărat… dar încă se bucurau de liniște.

Zilele treceau, iar farfuriile … începeau să viseze.

24 decembrie, seara – începutul invaziei

Stomacul, îngrijorat:

- „Of… simt că vine ceva. Și nu e bine.”

Esofagul, vigilent:

- „Atenție! Vine Supa!”

Supa, politicoasă:

- „Bună seara! Sunt caldă, blândă, nu deranjez pe nimeni.”

Stomacul, fericit:

- „În sfârșit, cineva normal!”

Salata de boeuf, plictisită:

- „Da, da… cartofi, maioneză, morcovi… aceeași poveste.”

Intestinul subțire, profesionist:

- „Greoaie, dar mă descurc. Cu ceva bilă în plus.”

 * * * * *

PUBLICITATE

SarmaStop Forte – acționează rapid împotriva excesului festiv. După abuz, vine factura ...

PUBLICITATE

* * * * *

Caltaboșul, intrând ca un star rock:

- „La o parte! Eu sunt vedeta serii!”

Ficatul, exasperat:

- „Nu iar… iar bilă suplimentară.”

Duodenul, iritat:

- „Prea mult, prea repede! Oameni buni, am și eu limite!”

 * * * * *

PUBLICITATE

Refluxilin Duo – Ajunul trece, arsurile rămân

PUBLICITATE

* * * * *

Coniacul, ofuscat:

- „Eu sunt nobil. Nu oricine mă merită.”

Stomacul, în flăcări:

- „Nobil, nenobil, arzi ca un dragon!”

Apa minerală, acidulată:

- „Stați liniștiți, vin eu să sting incendiul!”

Esofagul, panicat:

- „Nu! Reflux! Protestez!”

 * * * * *

PUBLICITATE

SărbătoFix – când masa te doboară înainte să termini colindele

PUBLICITATE

* * * * *

Cafeaua, împăciuitoare:

- „Hai, respirați. Eu ajut digestia… dacă nu exagerați.”

Țuica, intrând ca un colindător turbat:

- „Bună seara la Moș Ajun! Petrecerea începe!”

Ficatul, alb la față:

- „Gata. Tu ești pe lista neagră.”

 * * * * *

PUBLICITATE

Toaletin Express – te aduce rapid acolo unde trebuie

PUBLICITATE

* * * * *

Asediul continuă

Sarmalele, solemne:

- „Suntem tradiție. Venim în număr mare.”

Stomacul, înghițind în sec:

- „Sunteți bune… dar compacte ca niște proiectile.”

Duodenul, disperat:

- „Grăsimi, proteine, amidon… chem întăriri!”

Friptura, cu ego mare:

- „Eu sunt piesa de rezistență.”

Intestinul subțire, calculând:

- „Digestie lentă… absorbție lungă… o noapte albă.”

 * * * * *

PUBLICITATE

Balonix Rapid – pentru burți care au văzut prea multe

PUBLICITATE

* * * * *

Peștele, timid:

- „Eu sunt ușor… de obicei.”

Stomacul, obosit:

- „Ai fi fost perfect singur. Dar aici e festival.”

Vinul, relaxat:

- „Un pahar, două, trei… ce poate merge prost?”

Ficatul, ridicând un deget:

- „Totul. Absolut totul.”

 * * * * *

PUBLICITATE

Toxifree Sărbători – detoxifiere după tradiție

PUBLICITATE

* * * * *

Berile, gălăgioase:

- „Venim reci și multe!”

Stomacul, umflându-se:

- „Nu mai am loc! Fermentație în progres!”

Tutunul, pe furiș:

- „Eu doar trec…”

Esofagul, indignat:

- „Arsuri! Contracturi! Nu e corect!”

Șampania, cu nasul pe sus:

- „Eu sunt sărbătoarea!”

Intestinul gros, bombănind:

- „Da, da… și bulele tale fac haos.”

 * * * * *

PUBLICITATE

Regretamin - Sărbători fără Regrete

PUBLICITATE

* * * * *

Consiliul de urgență digestiv

Ficatul, epuizat:

- „Detoxifiere, alcool, grăsimi… sunt la limită!”

Duodenul, iritat:

- „Prea acid, prea gras, prea repede!”

Intestinul subțire:

- „Absorb, dar ritmul e criminal.”

Intestinul gros, grav:

- „Flora e în revoltă. Gaze, disconfort… e război.”

Stomacul, sleit:

- „Gustul a fost minunat… dar cantitatea ne-a terminat.”

În fiecare an ne promitem că vom fi cumpătați, că postul ne-a „curățat”, că vom gusta doar puțin „din toate”. Dar realitatea e simplă: dacă în Ajun transformăm masa într-un sport extrem, niciun post nu ne salvează. Bucuria sărbătorii se evaporă rapid când stomacul intră în grevă, ficatul cere pauză sindicală, iar toaleta devine cel mai vizitat „obiectiv turistic”.

O seară de abuz nutritiv se plătește cu două zile de „pelerinaj digestiv”, spasme, balonări și promisiuni solemne că „la anul nu mai facem așa”. Sărbătoarea, în loc să fie lumină și liniște, se transformă într-o mică tortură autoindusă.

Morala? Nu e nicio glorie în a mânca până cedează organele. Sărbătoarea e mai frumoasă când o poți trăi, nu când o digeri cu suferință.