Tenarmi - Nervi

- Si astfel incepe... Citesc mesajul apoi il aprind cu bricheta si il strivesc sub bocanc.

- Ce incepe nixoane? Dragonul ranjeste spre mine curios.

Imi dau seama ca de fapt gandeam cu voce tare. Razele soarelui incearca sa se strecoare printre crengile fagilor din jur. Din pacate nu reuseste sa ne incalzeasca. Padurea e prea deasa inca. Stiu insa ca in curand obuzele si focul o vor rari, dar incerc sa nu ma gandesc acum la asta... 

- Incepe razboiul dragoane... Vezi convoaiele astea?

Despre măgari și măgării

Măgarul (Equus africanus asinus) este un animal din familia calului, mai mic decât acesta, cu părul de obicei sur, cu capul mare și cu urechile lungi, folosit ca animal de povară și de tracțiune.

Aflat mereu în umbra calului, măgarul a păşit umil dar sigur prin istorie. Ca o dovadă în plus asupra modestiei, rezistenţei fizice şi adaptabilităţii sale, măgarii populează şi astăzi în special ţările sărace din Africa, Europa şi Asia. Măgarii domestici observaţi în prezent şi în mediul rural din ţara noastră provin din măgarii sălbatici nubieni şi somalezi, două subspecii ale măgarului sălbatic african.

Queen of beasts

Cu siguranța, cel mai frumos anotimp pentru o vizită la o cramă este toamna, moment în care via este încă verde, mustul se poate gusta direct din tancuri și căldura de afară face ca vizita în răcoarea cramei să fie una cu totul deosebită. Nu e cazul acum, când afară e frig, iar strugurii nixonului încă nu sunt culeși. Totuși, în această seară el este gazdă și tocmai ne-a invitat săi vizităm „biroul”.

O războinică pierdută

Sfârșit de noiembrie. O seară posomorâtă și umedă precum locuințele lacustre ale lui Bacovia. Cerul e acoperit, razele lunii reușind periodic să străpungă bariera de nori creând un spectacol sinistru de umbre. În depărtări, urletul trist al unui lup anunță o iarnă lungă și grea.

Bruma din noaptea precedentă a golit pădurea de frunze. Frigul pune stăpânire peste tot și toate, transformând viața în gheață.

Tenarmi - turcalețul

Primii fulgi de nea se aștern peste noi liniștit în cadranul NW. E frig, dar totuși nu atât de tare încât să ne stingă patriotismul și dorința de a fi aliați cu 40 de alianțe de ferme. Virus o rezolva și pe asta. Când mă uit pe lista cu aliați parcă vad bonul de casă când merg cu nevasta-mea la Lidl la cumpărături... Interesul meu față de lista asta? Culmea e același. 

De ce întârzie Dragonul la WC?

Era cu puţin înainte de miezul nopţii. Aşteptam ora stabilită. 

- Raţie dublă de băutură la toată lumea, ordonă sec Dragonul. 

- Nici unul n-o să scape cu viaţă, scânci floricelu ștergându-și mucii cu mâneca vestonului. 

Locotenent Pusica clătină din cap, curăţând cu însufleţire spada cea nouă, câștigată la barbut cu o seară înainte, cu un turc care îi făcea ochi dulci. 

Eram cu toţii îmbrăcaţi din cap până n picioare în ţinută de camuflaj. Adevărate năluci! Un şir de năluci, toate la fel, înarmate până-n dinţi. 

Ciorba de cocoș

Legenda spune că Cocodronul ia naștere dintr-un ou depus de un cocoș și clocit de o broască râioasă. Acest lucru se întâmplă extrem de rar și doar în anumite condiții, de exemplu un mare cataclism, un război sângeros sau o pandemie globală. Într-un astfel de moment în creierul unor anumiți cocoși se creează noi circumvoluțiuni, care determină organismul lor să dezvolte într-o scurtă perioadă de timp un cocovar, unde va lua ființă un singur ou de culoare verde aprins, care va fi ouat de cocoș în afara curții unde locuiește, într-un cuib construit cu grijă, urmând a fi apoi închis bine cu paie. 

Odată depus oul, cocoșul mai avea exact 69 de zile de trăit.

Tenarmi (prolog)

Octombrie 2020 

Afară e o ceața deasă. De fapt e Ceață! Pentru că așa ceva vezi doar în Ardeal la munte. Restul sunt doar niște mici fenomene locale cu care vă mint ăia de la știri... 

Încerc să mă piș... Inspir între timp. Ahh ce aer minunat... Ceva sare pe mine și mă mișcă. Constat ca m-am pișat puțin în oleandrul nevesti-mi... La naiba. 

- Marsh dracu de-aci arătare! Dragonu dracu ce ești! Rochitza dispare precaut sub bmw. Știe că e singurul loc unde nu dau după el cu ce-mi cade în mână... 

Secretul Clotildei

- Floricele? Am inteles ca esti intelectual? Stii franceza, da? Daca-mi traduci si mă ajuți sa i-o trag Clotildei...
- Ce-mi dai? Floricel isi freaca mainile bucuros.
- Orice vrei! Sunt indragostit lulea de frantuzoaica, suspin eu.
- In regula, zice Floricel. Ai ceva special in minte?
- N-am nimic in minte, dar tu vei avea rucsacul asta in spate. Io-l tin de vorba pe jandarm, iar tu intri in camera cu sacii si-l pui sus pe dulapul din dreapta.

Flancul drept

Eram in post, undeva pe seară. O vreme minunată nici nu pot sa va explic batea un vânt rece si arunca mici picături de ploaie care te tăiau la obraji. Pe SW era liniște, nimeni nu ataca nimeni nu spiona si asta ma făcea sa am o oarecare relaxare in timpul pazei.

Imi aprind o țigară de nervi ca trebuia sa stau eu in post cand puteam sa fiu liniștit cu o cana de vin, să urmaresc un episod din filmul preferat in tabara noastră de la -50/-50 unde aveam cartierul general.
La un moment dat aud din spatele unui tufiș un zgomot de centură zdranganind. Sar in picioare, pun mâna pe armă, dau piedică, trag glonț pe țeavă, jarul de la țigară imi cade pe mâna dreaptă, pun arma ferm pe umăr si tip cat ma tin plămânii, mai mult de arsura provocată de țigară:

SW in corzi

Dormeam, un nasture mai aveam la bluza Jessicai Alba, când un răcnet de 100 de decibeli îmi spulberă cel mai frumos lucru care mi se întâmplase in ultima perioadă. Deschid ochiul drept in speranta ca e doar ceva trecător si ma pot întoarce la visul meu superb. Având casca pe creștetul capului si fața transformată de nervi, Alex37 striga la mine:
- Dom' comandant s-a ales praful, haideți repede.
- Chiar ca s-a ales praful, Alex. Nu puteai sa tipi si tu peste 7-8 minute, m-as fi trezit alt om. Ce s-a întâmplat?

Ultimul Inamic (8)

Discutii la nivel inalt...

Stau pe prispa in linistea serii si incerc sa numar stelele. 20 001, 20 002... Puma toarce ghiftuita langa mine. In februarie ai fi putut sa-i numeri coastele. Acum, dupa ingrijirile mele arata ca un porc inainte de Craciun. S-a refacut destul de bine dupa accidentul cu Marean cinefilul si domnul fug alcoolistul care conducea ca un nebun. Sorb din pahar, gheatza clincane vesela... Hmm... Exact cum trebuie. Doamne apara-l pe piticu de coronavirus! Imi fac cruce. Un nor trecator imi strica numaratoarea stelelor. La naiba. Puma casca plictisita.