Protestul

De la 4 dimineața pe șoselele cadranului NE a început agitația. Autocare, microbuze, căruțe cu coviltir, calești, grupuri de hipioți, autoturisme de tote modelele, cu rugină sau cai putere, se îndreptau spre punctul de întâlnire. Ziua Marelui Protest sosise.

Nimeni nu vorbea, toți erau foarte concentrați și serioși. Din când în când se mai auzea un scrâșnet din dinți, sau un oftat. În portbagaje erau frumos împăturite pancarte și bannere frumos inscripționate. În cutii de carton erau vuvuzele, portavoci și fluiere. Timpul trecea, kilometrii rămâneau în urmă, ura protestatarilor creștea. Începeau să se audă murmure, finaluri celebre de înjurături, izbituri cu capul în geamul autocarului.

Am ajuns. Toată lumea și-a luat materialele și protestul a început.

Dar pentru ce acest protest? Am intervievat câțiva protestatari și iată răspunsul lor:

- Sunt în cadranul NE încă de la primul server Rox și nu mai suport să fiu batjocorit pe banii mei, pe timpul meu, pe nervii mei. Una două se cere push, ba pentru ambasadă, ba pentru trezorerie, ba pentru hammer, ba pentru deff și apoi trebuie să renunț la trupele mele și să le trimit la WW și să mai și trimit hrană pentru ele.

- Dom`le eu nu suport fake-urile. Trebuie să dau fake, de parcă ăla de-i dau fake se cacă pe el de frică când vede atac de la un cont amărât ca al meu.

- Eu protestez pentru interzicerea uciderii animalelor de pe oaze. Unele dintre ele sunt pe cale de dispariție.

- Eu protestez pentru că au scos șobolanul din misiunile de la început.

Printre protestatari era și un noob ce stătea pe o rogojină și împărțea flori. Da, Floricel, el era. L-am întrebat și pe el de ce protestează, iată răspunsul lui:

- Eu nu protestez, sunt total de acord cu toți de aici. 

- Păi cum nu protestați? Sunteți prezent la un protest”

- Da, sunt prezent, dar de ce să  zbier ca nătărăul lucruri care se știu de mulți ani dar nu se ia nicio măsură. Prefer să zâmbesc ca prostul și să ofer flori.

Puțin mai încolo, cu o mătură în mână, madam Nym corecta din mers poziția protestatarilor RKS. Myrmidonul căra bidonul, iar Timaru paru. Cipibau dădea autografe, Virusu îi fura țigările din buzunar lui Mușchiuț.

La un moment dat au început să se audă sirenele și au apărut taburile cu jandarmi, coordonați de Șeic. Șlapii au început să zboare, jeturile de apă împrăștiau eliții rămași de câteva servere bune fără lider. În 10 minute nu mai era picior de protestatar. Singurul rămas, Floricel și rogojina lui, rămași suspect de curios uscați și neatinși de șlapi sau pulane. Istoria va clarifica acest mister.