sâmbătă, 7 martie 2020

Flancul drept

Eram in post, undeva pe seară. O vreme minunată nici nu pot sa va explic batea un vânt rece si arunca mici picături de ploaie care te tăiau la obraji. Pe SW era liniște, nimeni nu ataca nimeni nu spiona si asta ma făcea sa am o oarecare relaxare in timpul pazei.
Imi aprind o țigară de nervi ca trebuia sa stau eu in post cand puteam sa fiu liniștit cu o cana de vin, să urmaresc un episod din filmul preferat in tabara noastră de la -50/-50 unde aveam cartierul general.
La un moment dat aud din spatele unui tufiș un zgomot de centură zdranganind. Sar in picioare, pun mâna pe armă, dau piedică, trag glonț pe țeavă, jarul de la țigară imi cade pe mâna dreaptă, pun arma ferm pe umăr si tip cat ma tin plămânii, mai mult de arsura provocată de țigară:

SW in corzi

Dormeam, un nasture mai aveam la bluza Jessicai Alba, când un răcnet de 100 de decibeli îmi spulberă cel mai frumos lucru care mi se întâmplase in ultima perioadă. Deschid ochiul drept in speranta ca e doar ceva trecător si ma pot întoarce la visul meu superb. Având casca pe creștetul capului si fața transformată de nervi, Alex37 striga la mine:
- Dom' comandant s-a ales praful, haideți repede.
- Chiar ca s-a ales praful, Alex. Nu puteai sa tipi si tu peste 7-8 minute, m-as fi trezit alt om. Ce s-a întâmplat?

Ultimul Inamic (8)

Discutii la nivel inalt...
Stau pe prispa in linistea serii si incerc sa numar stelele. 20 001, 20 002... Puma toarce ghiftuita langa mine. In februarie ai fi putut sa-i numeri coastele. Acum, dupa ingrijirile mele arata ca un porc inainte de Craciun. S-a refacut destul de bine dupa accidentul cu Marean cinefilul si domnul fug alcoolistul care conducea ca un nebun. Sorb din pahar, gheatza clincane vesela... Hmm... Exact cum trebuie. Doamne apara-l pe piticu de coronavirus! Imi fac cruce. Un nor trecator imi strica numaratoarea stelelor. La naiba. Puma casca plictisita.