Trosc. Un zgomot surd de portieră trântită cu sete o întrerupse pe Dănuța din visare. Sătulă de tabele și tâmpiți, stătea pe băncuța din fața pensiunii, cu gândurile în dimensiuni doar de ea știute. Saya intră pe poartă, târâind cu greu un troler gigantic.
- Să nu uiți biberonul în mașină, e cald și se alterează lăpticul! strigă ea către somaleză, care fuma relaxată, după ce a condus mai bine de 18 ore, sub atenta supraveghere a mămicii ei preferate.
- Ați ajuns wăi?
Mimi, ca de obicei, roboțel-caracatiță, mătura, gătea, spăla, își pilea o unghie, ștergea praful, toate astea în același timp. Ținea telefonul cu umărul lipit de ureche, în timp ce dădea indicații rutiere prețioase:
- Ai trecut de sensul giratoriu? Cum adică ce e aia? E învârteala aia unde intri când poți și ieși când ai făcut suficiente ture pentru a obține viteza necesară desprinderii de orbită. Așa, bun, acum treci de benzinărie și o iei la dreapta, Mergi, mergi, mergi, până dai de un panou mare, albastru, cu reclama la pufuleți, cum? .... ce scrie? Wăi mototolule, ... câți kilometrii? O, Doamni ci tâmpit, păi dacă mergi înainti ajungi la noi după ce ocolești tăt globu. Întoarce mașina și pornești jipiesu.
- Bună fetili, ce faceți, ce dor mi-a fost de voi! Saya o îmbrățișă cu foc pe Dănuța și o pupăcii de-i zbură freza în partea opusă.
- Auzi tu, (țoc, țoc pupăturile Sayucăi) Nemernicu de Floricel e la dracu în praznic, a greșit drumul. Se usucă florili cu care se tot lăuda, până ajunge!
- Lasă-l că ajunge el, e băiat mare. Am timp să-mi pregătesc șlapii, să-l întâmpinesc cum se cuvine.
Somaleza parcă din prima mașina în curte, își luă biberonelul și fugi spre gemene, să facă ce fac copiii din ziua de azi.
Mimi prepară iute un gin tonic cu lămâie și aduse un platou imens cu prăjituri, care mai de care mai colorate și mai apetisante.
- Dănuța le-a făcut!
Dănuța zâmbi sfioasă, încercând niște scuze referitoare la imperfecțiunile inexistente, pe care doar ochii și gustul ei de moață autentică le puteau percepe.
De afară un huruit greu tulbură liniștea zonei. Fetele ieșiră curioase afară să vadă ce se petrece și iată că de după copaci apăru o ciudățenie de mașină, din care făceau veseli cu mâna trei amețiți, veseli cât încape.
- Ne-am dat întâlnire cu Floricel la benzinărie, explică Șeicul, afișând fățuca de copil inocent. L-am găsit pe tipul ăsta, pe care nu știu cum îl cheamă, dar nici nu mă interesează, că e nostim de tot. Când a ajuns Floricel, noi eram deja la a patra bere.
- Am căutat și eu o scuză, ca să am timp să cumpăr flori. Cum am găsit o florărie imediat, am gustat și eu o bere și încă una și încă una. Ținând la integritatea noastră personală, am căutat un taxi, Cum nu am găsit unul și pentru că aveam bagaje, am venit cu ce-am găsit.
- Unchiu Clistiiiiii ..... somaleza se aruncă în brațele lui Floricel, care o ridică și o învârti în aer cu bucurie și dor. Zvrrrrr ... un șlap bine țintit întrerupse bucuria lui Floricel.
Bărbatul necunoscut, ridică Șlapul și se apucă să-l studieze. Prima dată i se zburli părul în cap. Ochii i se dilatară, căpătând o culoare violetă. Dădu drumul Șlapului, retrăgându-se încet și cu groază spre ieșire, reușind cu greu să rostească:
- A - mee - rah! Fugiiiiiți! după care dispăru ...
Floricel și Șeicul se uitau ca proștii, neînțelegând ce se întâmplase.
Dănuța ridică din umeri și intră în casă.
- Ci stați ca mumiile în stradă? Intrați odată.
Saya privea indecisă spre al doilea șlap.
Peste puțin timp, dezalcolizați și trecuți prin duș, băieții se alăturară distinselor doamne în jurul unei mese pline de bunătăți. În ochii tuturor se citea bucuria sinceră a revederii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu